Bună, mă numesc Andrei , am 26 de ani și am consumat Canabis. Mă simțeam foarte bine când consumam Canabis, pentru că tot ce se înâmpla în jurul meu era mult mai frumos ; uitam de probleme, uitam de griji , uitam de tot. Oh! am uitat să vă spun cum am început să consum droguri... la vârsta de 10 ani am pierdut tot ce era mai important în viață, am pierdut cea mai scumpă ființă, aceea fiind mama mea. Timp de 3 ani, după moartea mamei, nu am conștientizat că mama mea zăcea într-un sicriu departe de mine, ci pur și simplu credeam că e plecată într-o vacanță de relaxare puțin mai lungă. Când realitatea mi-a zdrobit inima pentru a doua oară, m-am prăbuşit în interior și am intrat în depresie. Toți prietenii mei încercau să mă scoată din starea aceea, dar în zadar; ușor, ușor, am început să ies din nou afară, unde am cunoscut un băiat cu o situație similară cu a mea, dar care consuma Canabis. M-am apropiat foarte mult de el ... îmi era ca un frate.
Într-o zi, prietenul meu mi-a oferit un joint cu Canabis. Folosindu-l, am observat că, dintr-o dată, viața mea căpătase un alt sens; începusem să fiu din nou fericit: învățasem să zâmbesc din nou și parcă dispariția mamei mele nu mai era atât de dureroasă. Avându-i doar pe bunicii mei și pe tata, cărora nu prea le păsa de ceea ce făceam eu, am început să-mi fac viața după propriile principii. Canabisul devenise ca un fel de Dumnezeu pentru mine… era prezent în orice moment al zilei , îmi ținea loc și de mamă şi de tată, îmi ţinea de foame și de tot ce însemnă viață. La vârsta de 19 ani, am început să pierd în greutate, aveam o înălțime de 1.80 m și o greutate de 50 kg. Observând această gravă schimbare, am încercat să mă opresc. Pentru prima oară în viață, am descoperit ce înseamnă dependența. Am renunțat la a consuma timp de două zile, iar corpul devenise stăpânul creierului; nu mai puteam să îmi stăpânesc mâinile, picioarele tremurau din toate încheieturile… într-un final, am reușit să găsesc o portiță de scăpare. Am apelat la tatăl meu care m-a internat la un spital de dezintoxicare.
Am stat acolo timp de două luni, după care am început să recapăt greutatea normală și am început o nouă viață. Acum, ajuns la vârsta de 20 de ani, am o familie fericită și sănătoasă pentru care aș face orice. M-aș dori ca toți cei aflaţi în aceste situații complicate să recurgă la gestul făcut de mine și să înfrunte viața fără să se coboare la lucruri josnice precum alcoolul, drogurile și fumatul. Dumnezeu ne-a oferit o viață pentru a o onora, nu pentru a o distruge.
IX C
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu